Satul Crăiniceni, din comuna Păltiniş, judeţul Botoşani, are o vechime de peste 500 de ani şi şi-a păstrat această denumire până în 1968, când a fost contopit cu satul Horodiştea.
Prima menţiune documentară datează din 1436, în timpul domniei asociate a lui Iliuţă şi Ştefan, fiii lui Alexandru cel Bun. Pe Harta Rusă din 1835 figurează sub numele de ,,Criniceni”, cu 43 de familii şi 215 persoane.
Satul a luat fiinţă, ca şi celelalte din preajma locului, în perioada imediat următoare întemeierii Moldovei şi a fost iniţial aşezat pe valea râului Prut. Denumirea satului provine de la oamenii stăpânirii ce se numeau ,,crainici”, care de pe dealul Hotin, pe care este aşezat satul, bătând din tobă anunţau supuşii fie asupra obligaţiilor feudale, ce le aveau în timpul campaniilor agricole, fie dădeau de ştire despre năvălirea duşmanilor (în timpul domnitorului sfânt Ştefan cel Mare, crainicii dădeau de ştire când veneau tătarii ).
Satul, neavând locaş de cult a fost înzestrat cu o biserică de lemn pe o movilă mai înaltă cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul. În această bisericuţă, în anul 1913 a fost botezat pruncul Ilie Iacob, cel care astăzi este, mijlocitorul nostru înaintea lui Dumnezeu, Sf. Ioan Iacob Hozevitul.
Satul a fost împrejmuit cu gard înalt iar intrarea şi ieşirea din sat se făcea numai pe o poartă mare, de unde şi denumirea de ,,În deal la poartă”, restul dinafară fiind moşie.
Din cauza unor alunecări masive de teren dar şi datorită împroprietăririi ţăranilor, satul s-a extins pe deal, pe de o parte şi de alta a şoselei naţionale Dorohoi – Rădăuţi Prut. Actualmente satul are o populaţie de circa 90 de familii.
Tot din cauza alunecărilor de teren biserica satului a fost mutată pe deal, pe partea dreaptă a şoselei naţionale.
Biserica este zidită din piatră masivă cu piloni de contraforţă la exterior, având turla pe naos, fiind sfinţită cu hramul Sf. Treime în anul 1931, prin sârguinţa preotului paroh Aristotel Popescu, cu ajutorul localnicilor.
Biserica are formă de navă şi este împărţită în pronaos, naos şi altar.
Altarul are în partea stângă proscomidiarul şi diaconiconul scobite în zid. Pe cupola altarului a fost pictată Maica Domnului şi Pruncul Iisus, cu pictură în ulei.
Catapeteasma bisericii este din lemn de brad cu pictură în ulei, fiind pictaţi de sus în jos cei 12 Apostoli, 12 praznice domneşti, Cina cea de Taină şi Icoanele Împărăteşti.
Turla bisericii este aşezată pe naos cu o cruce deasupra. Iniţial, în turlă a fost pictată icoana cu Iisus Pantocrator în aceeaşi tehnică – pictura în ulei.
Clopotniţa bisericii se află în exterior, la poartă, fiind refăcută prin efortul localnicilor, în anul 1984.
De la vechea bisericuţă de lemn se mai păstrează Sf. Chivot, clopotul şi alte câteva obiecte de cult.
Ca preoţi slujitori ai bisericii actuale se cunosc: Pr. Aristotel Popescu, Pr. Cazacu, Pr. Marin Popescu, Pr. Scripcă Constantin, Pr. Logofătu Stelian, Pr. Lăzărescu Liviu ( 1998 – 2001 suplinitor ) şi Pr. Şuşu Ioan Vasile ( 2001 şi până în prezent ).
În anul 2002, întrucât parohia Crăiniceni este parte integrantă a satului Horodiştea, s-a hotărât delimitarea ,,graniţelor” parohiei precum şi evidenţierea satului în care s-a născut un sfânt.
Astfel, s-au construit două troiţe din lemn de stejar sculptate, acoperite cu tablă, precum şi două indicatoare cu menţiunea: ,,Parohia Crăiniceni, satul Sf. Cuv. Ioan Iacob Hozevitul”, care s-au instalat la cele două intrări în sat.
În anul 2003, cu binecuvântarea Î.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, s-a început activitatea de renovare şi pictare a bisericii.
În exterior s-a consolidat temelia şi s-au refăcut aleile principale.
În interiorul bisericii, întrucât pereţii erau tencuiţi cu nisip şi ciment, ceea ce permitea apariţia condensului în timpul iernii, s-a dat această tencuială jos şi s-a tencuit din nou, pregătindu-se pereţii pentru pictura în frescă. Până în prezent s-au pictat în jur de 130 m2 de către pictorul Petru Alexandru din Bucureşti. Lucrarea de pictură se află în deplină desfăşurare.
Biserica ,,Sf. Treime” din Crăiniceni face parte din Centrul de Pelerinaj ,,Sf. Ioan Iacob Hozevitul”, alături de mormintele mamei şi bunicii Sfântului, precum şi de casa natală a acestuia, reconstruită pe acelaşi aşezământ după modelul iniţial şi sfinţită în data de 6 septembrie 2003 de către Î.P.S. Daniel – Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, P.S. Ioan Selejan – Episcopul Harghitei şi Covasnei, înconjuraţi de un sobor mare de preoţi.
Cu ocazia sfinţirii casei natale a Sfântului, Î.P.S. Daniel ne-a dăruit o parte din metaniile cu care s-a rugat Sf. Ioan, metanii aşezate într-o frumoasă cutie de lemn sculptat, pe care o păstrăm în Biserica noastră.
Astfel, pelerinajul, caracteristic nordului Moldovei, poate fi extins până în comuna Păltiniş, parohia Crăiniceni, localitatea de baştină a Sf. Ioan Iacob Hozevitul.
Preacuviosul Ieroschimonah Ioan Iacob s-a născut la 23 iulie 1913, primind la botez numele Ilie. După 6 luni de la naştere rămâne orfan de mamă, iar în 1916 orfan de tată. Este crescut de bunica sa, iar după 1924 rămâne în grija unchiului său. Copilul Ilie urmează gimnaziul Mihail Kogălniceanu din Lipcani – Hotin, apoi Liceul Dimitrie Cantemir din Cernăuţi.
Între anii 1933-1936 este călugărit sub numele de Ioan, la Biserica Mănăstirii Neamţ, iar în 1936 porneşte spre Ţara Sfântă.
În 1952 ajunge la Mănăstirea Gheorghe Hozevitul, iar după un an se aşează într-o peşteră numită Chilia Sfintei Ana, unde scria versuri sau traducea cuvinte sfinte din limba greacă în limba română.
La 47 de ani, în ziua de 5 august 1960, Cuviosul Ioan s-a stins din viaţă, trupul său fiind aşezat sub o lespede de piatră în acea peşteră.
În anul 1980 când a fost dezgropat, trupul său a fost aflat întreg, nestricat de vreme, răspândind bună mireasmă şi bucurie duhovnicească tuturor, ca semn că l-a preamărit Dumnezeu şi l-a numărat în ceata sfinţilor pentru nevoinţa şi sfinţenia vieţii sale pe pământ.
În prezent moaştele Sfântului sunt aşezate într-o raclă de lemn de abanos şi sticlă alături de moaştele Sfântului Gheorghe Hozevitul, la Ierusalim, în Biserica Sf. Ştefan.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Cuviosul Ioan Iacob de la Neamţ – Hozevitul în anul 1992, pomenirea sa făcându-se în ziua de 5 august.
